joi, 28 ianuarie 2010

Credit nejustificat la Primaria sectorului 6?

În anul 2009 a fost aprobată de către Consiliul Local sector 6 hotărârea nr. 53/26.03.2009 privind reabilitarea termică a 300 de blocuri de locuinţe de pe raza sectorului, în cadrul Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe în perioada 2009-2013 .
În anexa acestei hotărâri, valoarea estimata prevăzută pentru aceste lucrări este de peste 267 milioane lei (aproximatic 64 milioane euro). Finanţarea pentru aceste lucrări se asigură după cum urmează: 50% statul prin Ministerul Dezvoltării, 30% Consiliul Local, 20% beneficiarii (cetăţenii). Cel puţin aşa reiese din:
http://www.primarie6.ro/UserFiles/File/2009/HOTARARI/53_-2009%20hotarare_%20esalonare%20multianuala_blocuri.pdf
Astfel, statul ar trebui să asigure 32 mil euro/4 ani adică 8 milioane euro/an. În anul 2009 Ministerul Dezvoltării a prevăzut în buget suma de 34 milioane lei (aprox. 8 mil eur). Toate bune până aici. Din informările primite până acum, în realitate, în 2009 au fost făcute plăţi parţiale, undeva la mai puţin de jumătate.
Tinând cont de previziunile exagerate de venituri la bugetul de stat pentru 2010, în mod sigur nici anul acesta nu vor fi virate sumele previzionate pentru plata lucrărilor de reabilitare termică.
Astfel, guvernul nu îşi va respecta promisiunea de a finanţa jumătate din program şi practic lucrările vor fi blocate, Consiliul Local de sector neavând dreptul să achite şi partea statului.
Întrucât alocările de la bugetul Ministerului Dezvoltării sunt mai mici în realitate decât angajamentele asumate, practic, şi Primăria de sector trebuie să îşi ajusteze contribuţia de 30% în funcţie de capacitatea ministerului de a plăti.
Şi totuşi pe ordinea de zi a sedinţei Consiliului Local sector 6, din data de 28 ianuarie 2010, figurează un proiect de hotărâre privind împrumutarea sumei de 70 milioane euro pentru programul de reabilitare termică. A se vedea :
(http://www.primarie6.ro/UserFiles/File/2010/Proiecte/28.01.2010/Proiect%20de%20hotarare%20-%20imprumut%20BEI%20-%20reabilitare.pdf)
Dacă în baza documentelor amintite anterior, facem un calcul matematic simplu reiese că Primăria sectorului 6 trebuie să asigure un necesar de 32 de milioane euro, în următorii 4 ani, DACĂ ACHITĂ ŞI CONTRIBUŢIA ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI care vor intra în program (situaţie nereglementată legal încă). Chiar şi în aceste condiţii nu se justifică un împrumut de 70 milioane euro.
Ca atare ne ridicăm căteva semne de întrebare la care sper să aflăm raspunsul căt mai repede :
1. Cum se justifică necesitatea unui astfel de împrumut?
2. Există vreun studiu care să susţină alocarea masivă a fondurilor către programul de reabilitare termică, neglijând alte priorităţi (canal, apă, gaze, grădiniţe, şcoli , parcări)?
3. Cum se fundamentează suma solicitată?
4. Care este scopul real al împrumutului şi unde se vor duce de fapt aceşti bani?
5. Cum va arăta execuţia bugetară pe 2009, în condiţiile plăţii primelor rate ale împrumutului de 50 milioane euro contractat în urmă cu 4 ani?
6. În ce masură este oportună împrumutarea unei sume atât de mari în condiţiile în care veniturile la bugetul local sunt cu mult scăzute faţă de anii anteriori?
7. Cum va putea primăria să plătească începând cu 2013 ratele la acest împrumut?
8. Există vreo firma de consultanţă ce obţine comision din tranzacţie (în funcţie de valoarea creditului)?
9. Era utilă consultarea cetăţenilor privind contractarea creditului şi destinaţia banilor ţinând cont că angajamentul de rambursare este pe 20 de ani?
10. Este moral să faci un credit enorm şi să îl laşi spre plată în totalitate următorului primar în condiţiile în care perioada de tragere şi cea de graţie este de 4 ani? (nu se plăteşte nici măcar o rată pe actualul mandat).

luni, 25 ianuarie 2010

Autostrada Comarnic-Braşov funcţională din 2015?

După mai bine de 6 ani de la prima tentativă de atribuire a lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov, în 2010 putem spune că avem câteva date certe referitoare la construcţia acestui tronson.
Prima variantă, cea iniţiată în 2004 de către Miron Mitrea, a fost anulată de ministrul transporturilor din 2005, domnul Gheorghe Dobre, deoarece au existat avertismente din partea Comisiei Europene privind posibile nereguli la modalitatea de atribuire.
Actuala procedură de « dialog competitiv » (conform Legii achiziţiilor publice), a fost demarată în 2007 şi prevede: proiectarea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea tronsonului de autostrada Comarnic-Braşov, pe o perioadă de 30 de ani de către firma concesionară, consorţiul franco-elen Vinci Aktor .
Autostrada va avea 55Km, din care 15 Km de tunel pe fiecare sens, 8 Km de poduri şi viaducte, 5 noduri rutiere, o diferenţă de nivel între cele două capete de aproximativ 500m, viteza de proiectare fiind de 120Km/oră.
Multe din datele contractului nu sunt făcute publice, Ministerul Transporturilor dovedind încă o dată o lipsă de transparenţă inexplicabilă având în vedere implicaţiile economice deosebite asupra bugetului de stat.
Ştim în mod cert că bugetul de stat nu ar fi putut susţine o astfel de investiţie, solutia concesiunii fiind singura variantă optimă. Practic o investiţie de 1.2 miliarde euro în 4 ani înseamnă întreg bugetul alocat pentru autostrăzi pe acea perioadă. De asemena un împrumut al statului pentru asigurarea finanţării este exclus întrucât deficitul bugetar ar depăşi nivelul stabilit cu organismele financiare internaţionale.
Ca urmare a soluţiei alese, statul român va trebui să achite anual 180 milioane euro companiei concesionare. Această obligaţie, pe termen de 26 de ani, constituie o povară pentru bugetul investiţiilor în autostrazi, în condiţiile în care pentru anul în 2010 sunt alocate 380 mil Euro pe întregul buget de infrastructură al Ministerului Transporturilor.
Din aceste considerente statul român este obligat să îşi reorienteze priorităţile de infrastructură rutieră către coridorul IV european, a cărui finanţare este asigurată şi într-o mare măsură din fonduri europene nerambursabile.
Rămâne de văzut dacă datele ferite de ochii publicului, ascund obligaţii ce vor cauza întârzieri şi costuri suplimentare pentru statul roman, atât de obişnuite la toate contractele întocmite din banii publici.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Iesim să dăm o lopată de zapadă?

Deszăpezirea trotuarelor din faţa blocului este o activitate pasată între asociaţiile de locatari şi administraţia publică. În timp ce locuitorii sectorului spun că plătesc taxe şi impozite către primărie, contractele de deszăpezire aducând milioane de euro societăţilor private, autorităţile locale pasează responsabilitatea către cetăţeni, ameninţând asociaţiile de proprietari cu amenzi.
Drept urmare, în cele mai multe cazuri, trotuarele sunt pline de zăpadă, iar copiii şi bătrânii sunt nevoiţi să se expună riscului de a fi accidentaţi mergând pe partea carosabilă, „cot la cot” cu maşinile.
Eu cred că cetăţenii ar trebui să dea un exemplu de spirit civic prin curăţarea trotuarelor din jurul blocurilor. Azi de dimineaţa am dat la lopată şi chiar m-am simţit bine.
Pe timpul răposatului existau activităţile "muncii patriotice" şi, mai de voie mai de nevoie, treaba se făcea. Din punctul meu de vedere era o formă de a strânge relaţiile în comunitate şi de a rezolva direct probleme tot ale comunităţii. Voi ce credeţi? Cine are trebui sa dea zăpada?

luni, 18 ianuarie 2010

Lobby pentru investiţiile necesare în cartierul Militari

Ideea atragerii de resurse financiare de la bugetul de stat către bugetele locale este una pur teoretică; practica ultimilor doi ani ne-a demostrat că, în condiţiile în care guvernul nu reuşeşte să aloce resurse financiare pentru lucrări decente şi vitale de infrastructură la nivel naţional, sarcina finanţării proiectelor locale de infrastructură revine bugetelor locale (în cazul cartierului Militari - bugetul Primăriei Capitalei şi bugetul Primăriei sector 6).

Activitatea mea, ca deputat al cartierului Militari, din perioada imediat următoare se va concentra pe acţiuni de lobby la nivelul celor două primării, astfel încât alocarea resurselor să se facă având în vedere solicitările cetăţenilor şi necesităţile de dezvoltare a comunităţii. Astfel, sper ca demersurile făcute pentru anumite lucrări din cartierul Militari să fie cuprinse în proiectele de buget pe 2010.

Introducerea reţelei de canalizare pe strada Calea Apeductului, terminarea grădiniţei din incinta şcolii nr. 142 de pe strada Azurului, asfaltarea străzilor din zona Răsăritului şi Murguţa, introducerea a cât mai multe blocuri în programul de reabilitare termică, constituie doar câteva exemple din obiectivele de investiţii pentru care sunt necesare fonduri în acest an.
Cu speranţa că primarii şi aleşii din consilii nu vor trata cetăţenii aşa cum o fac reprezentanţii guvernului (a se citi cu indiferenţă), aştept cu nerăbdare să se realizeze aceste investiţii atât de necesare comunităţii platitoare de taxe şi impozite din Cartierul Militari.

vineri, 15 ianuarie 2010

Guvernul contabil

Demonstraţia guvernanţilor din săptămâna bugetului ne a arătat, încă o dată dacă mai era nevoie, ca în România a guverna înseamna a fi contabil. Construcţia bugetului pe 2010 a fost facută fără a avea o serie de priorităţi pe termen scurt si mediu, fără o viziune asupra modelului economic pe care ne propunem să îl implementăm, singurul criteriu al repartiţiei fondurilor constituindu-l forţa politică a fiecărui ministru.

În condiţiile în care măsurile economice anticriză imediate au fost respinse în plenul Parlamentului, nu ne rămâne decât să ne rugăm ca statele UE să treacă cât mai repede de criză şi astfel exporturile României să reprezinte motorul creşterii economice şi din ţara noastră.

marți, 12 ianuarie 2010

Singurele masuri de sustinere a mediului ecomonic vin de la liberali

După cum decurg lucrările de adoptare a bugetului de stat pe anul 2010, este clar că procedura de vot va dura mai mult decât era estimat. Deşi în sală nu a fost prezent un număr suficient de deputaţi şi senatori, chestorii celor două camere au anunţat cu voioşie o prezenţă demnă de invidiat, dar în afara realităţii. Trecând peste elementele procedurale, menţionez că, deşi guvernul nu a prins în buget nici o măsură de relansare economică imediată, liberalii au promovat, în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, măsuri menite să stimuleze mediul economic.
Măsurile liberale au primit avizul favorabil din partea Comisiei de Buget – Finanţe. Dintre acestea, menţionez:
- Suspendarea impozitului minim pe venit;
- Suspendarea prevederilor privind ne-deductibilitatea TVA la achiziţia de maşini şi combustibil; - Reducerea TVA de la 19% la 5% în cazul construcţiilor şi tranzacţiilor de locuinţe noi;
- Menţinerea cotei de impozitare de 3% pentru veniturile obţinute de microintreprinderi, care ar fi trebuit să plătească, începând cu 2010, impozitul pe profit de 16%;
- Reducerea majorărilor de întârziere de la 0,1% pe zi la 0,05% pe zi, cu excepţia faptelor de evaziune şi fraudă fiscală.
Adoptarea acestor măsuri arată că preocupările liberalilor pentru îmbunătăţirea mediului economic şi pentru stimularea creşterii economice nu se rezumă la declaraţii politice. Votul parlamentarilor din comisie arătă că opoziţia poate veni cu măsuri pentru o guvernare eficientă. Aşteptăm acum votul în plenul Parlamentului pentru adoptarea măsurilor menţionate.

joi, 7 ianuarie 2010

Boc al IV-lea la primul test

Adoptarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale aduce coaliţia PDL-UDMR-MINORITATI+tradatori (pardon independenţi) în faţa primului examen. Actualul guvern se confruntă deja cu două probleme : împărţirea fondurilor pentru colegiile aleşilor ce susţin puterea şi menţinerea punctului de pensie la 45% din salariu mediu brut pe economie.

Cu siguranţă pentru colegiile aleşilor ce susţin guvernul se vor găsi bani, deşi nu la nivelul solicitat de către aceştia. Fiecare guvern a practicat, în proporţii diferite, acest sistem de distribuţie a fondurilor către autorităţile locale, ne-existînd o metodologie clară pentru distribuirea fondurilor de la bugetul central, care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor.

Valoarea punctului de pensie reprezintă un alt subiect delicat. Bugetul, aşa cum este el constituit, are veniturile supraevaluate pentru a putea asigura măcar pe hârtie fondurile necesare ministerelor. Astfel, în bugetul asigurărilor sociale, valoarea punctului de pensie scade sub pragul de 45% din salariul mediu brut pe economie, nivel convenit anterior cu pensionarii.

La propunerea PNL de menţinere a acestui indice nici un parlamentar al puterii nu a votat împotrivă, UDMR-ul sustinînd făţiş chiar această iniţitivă. Astept cu nerabdare soluţiile guvernanţilor pentru implementarea acestei măsuri de bun simţ. Printre soluţiile posibile avute la dispoziţie sunt:

  1. respingerea propunerii la votul final asupra bugetului ;
  2. adoptarea şi punerea în practică a propunerii asigurînd astfel pensionarilor un nivel de trai MINIM;
  3. adoptarea şi punerea în practică a propunerii dupa modelul creşterii veniturilor profesorilor cu 50% - deci fără rezultat;

Noi liberalii ne vom lupta pentru adoptarea şi aplicarea acestei decizii a comisiei astfel încât cei care ne au crescut să nu creadă că îi lăsăm pradă foametei, bolii sau frigului.