marți, 28 septembrie 2010

PDL nu doreşte reformarea clasei politice

Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, 28.09.2010, a Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor au figurat spre dezbatere 3 proiecte de lege menite să corecteze din neajunsurile legilor privind alegerea Preşedintelui României şi alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pe scurt cele trei proiecte de lege se refereau la:

1. Prin proiectele de lege nr. 435/2010 şi 436/2010 am intenţionat ca desfaşurarea votului pentru alegerea Preşedintelui României şi pentru Camera Deputaţilor şi Senatului, în secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, să se încheie cel târziu la ora 21, ora României. În cazul în care, datorită diferenţei de fus orar, procesul de votare depăşeste ora 21, ora României, votarea se va organiza în ziua anterioară celei stabilită prin lege, cu respectarea orarului din ţara respectivă.

2. Prin proiectul de lege 437/2010 doream, în mod clar şi fără echivoc, ca deputatul sau senatorul care a obţinut mandatul, conform legii, şi care renunţă la apartenenţa formaţiunii politice din partea căreia a candidat să piardă mandatul obţinut.

Cu ocazia discuţiilor pe marginea acestor proiecte de lege am constatat din nou că declaraţiile pompoase referitoare la reforma clasei politice nu coincid cu acţiunile efective ale unei părţi din clasa politică, în special a membrilor PDL. Astfel, după aproape o oră de dezbateri, am asistat cu stupoare la respingerea prin vot a proiectului de lege 437/2010, care din punctul meu de vedere era menit să impiedice definitiv migraţia politică la nivelul camerelor Parlamentului. Anterior votului din Comisia pentru administraţie publică, şi Comisia juridică avizase negativ propunerea. În cazul acestui proiect de lege, rămâne decisiv votul în plenul Camerei Deputaţilor, însă mă tem că nu va fi unul favorabil.

În cazul proiectelor de lege 435 şi 436, după retragerea, la cererea iniţiatorului, a articolelor referitoare la publicitatea negativă, Comisia pentru administraţie a avizat favorabil articolele referitoare la ziua de desfăşurare a alegerilor. Din cauza avizului negativ primit de la Comisia juridică, aceste iniţiative vor intra în dezbaterea „de mediere”, urmând apoi a fi supuse votului în plenul Camerei Deputaţilor.

Caracterizarea clasei politice ca fiind lipsită de voinţă şi moralitate politică este din nou confirmată.

marți, 14 septembrie 2010

Clopoţelul sună a criză!

Un nou început de an şcolar a fost consemnat ieri. Departe de festivismul de altă dată, justificat poate de emoţia întâlnirii dintre elevi şi profesori sau de emoţia “bobocilor” care păşesc pentru prima data pe culoarele şcolii, anul acesta conducerile şcolilor au respectat indicaţiile “de sus” organizând ceremonii scurte, la obiect şi cu limitarea prezenţei personalităţilor politice.

Personal consider că acest tip de întâmpinare a copiilor a fost generat de teama actualei guvernări faţă de eventualele proteste ale părinţilor sau ale cadrelor didactice.

De ce proteste? Pai haideţi să luăm motivele pe rând, în funcţie de categoriile sociale vizate de începerea şcolii.

În primul rând părinţii s-au gândit la costurile foarte mari pe care au fost nevoiţi să le suporte pentru a oferi copiilor lor suportul material necesar. Chiar discutam ieri cu o familie al căror băieţel păşea pentru prima dată în clasa I. Doar rechizitele şcolare i-au costat aproximativ 150 de lei. În plus, hăinuţele noi ale băiatului au mai costat 100 de lei, iar cheltuielile nu se opresc aici, urmând a fi completate în funcţie de cerinţele doamnei învăţătoare.

Cu alte cuvinte aproximativ 300 de lei, în condiţiile în care această familie este o familie de bugetari, care momentan a scăpat de concediere, dar nu şi de reducerea de 25% a salariilor sau de creşterea TVA-ului. Doar începutul anului scolar i-a costat 20% din salarii. Cei doi părinţi mi-au spus, printre dinţi, ca dacă ar fi văzut pe cineva de la primărie sau de la minister la deschiderea anului şcolar le-ar fi cerut “mai energic” nişte explicaţii.

A doua categorie socială afectată de începerea anului şcolar este reprezentată de cadrele didactice. Aceşti oameni deosebiţi încep anul şcolar cu salarii reduse cu 25%, cu un TVA crescut cu 5%, cu o reformă a învăţământului fără cap şi fără coadă, sub spectrul condierilor făcute în numele crizei, cu o bază materială şcolară precară făcută cu sprijinul părinţilor. Ce spuneţi, dacă aţi fi în locul acestor oameni, care ne modelează copiii, aţi fi motivat să munciţi cu dăruire? Aţi fi bucuros să participaţi la deschiderea anului şcolar?

Cea de a treia, şi ultima, categorie vizată direct este a elevilor. Dincolo de bucuria reîntâlnirii cu colegii de clasă, încep problemele: cu o materie şcolară stufoasă şi ineficientă în planul unei pregătirii bune pentru piaţa de muncă, fără modele sociale de valoare faţă de care să se orienteze şi cu gândul la mirajul unei plecări în străinătate.

Dincolo de auspiciile nefavorabile care guvernează începutul anului şcolar, îmi permit să urez elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice mult succes!

miercuri, 1 septembrie 2010

Stat managerial sau stat asistenţial? Aceasta e întrebarea!

După cum probabil ştiţi deja, Parlamentul României şi-a reluat activitatea de azi, 1 septembrie. Noua sesiune parlamentară pare a debuta sub auspicii tensionate: coaliţia parlamentară ce susţine guvernul şi alcătuita din toate speciile de politicieni pare a merge înainte strângând din dinţi unii către ceilalţi.

Zilele trecute auzeam semnale clare venite de la UDMR către PDL de neacceptare a vreunei remanieri guvernamentale ce implică miniştrii maghiari. Bun exemplu de mesaj clar şi intransigent, care tradus înseamnă : dacă vreţi să mai staţi la guvernare, dragi PDL-işti, ar fi bine să nu plece niciun ministru de-al nostru.

PDL-ul nu a răspuns. De ce? Taberele din PDL se luptă dramatic în plan intern: miniştrii şi parlamentarii apropiaţi Preşedintelui Băsescu sunt gata să dea o grea lovitură indezirabililor BVB-işti; BVB-iştii se pare că nu vor ceda fără luptă, iar cei care sunt în afara celor două tabere deja precizate, trăiesc în sfere prea intelectuale pentru mizeria în care partidul domniilor lor au aruncat întreaga ţară. Oricum, ideea este că toată lumea de la PDL îşi pregăteşte armele pentru alegerile interne de partid din primăvară.

În acest timp, o parte a Opoziţiei, continuă pe aceeaşi melodie: certuri, încordări de muşchi, pregătiri de maziliri. Vorbesc aici de PSD, care a început sesiunea parlamentară prin schimbarea, ce e drept “consimţită şi de catifea” a liderului de grup din Camera Deputaţilor, ilustrul magician Viorel Hrebengiuc, cu ilustrul necunoscut Mircea Duşa. Se vede treaba că Victor Ponta vrea să termine definitiv gruparea Geoană şi să reformeze partidul. Ciudat este faptul că vrea să îl reformeze folosind aceleaşi tactici de clan pentru care PSD-ul este arhicunoscut. Cum interpretaţi altfel, faptul că noul lider de la Senat al pesediştilor este chiar socrul său, Ilie Sârbu, pus în funcţie tot acum la debut de sesiune. Lovitura finală dată lui Mircea Geoană va fi la congresul din toamnă al PSD, în care întreaga sa echipă va fi măturată spre bucuria domnilor Ion Iliescu şi Adrian Năstase.

În PNL, lucrurile sunt clare. Partidul se pregăteşte să lanseze un nou program economic care are ca principii de bază statul liberal minimal şi individul văzut ca singura entitate care produce “binele public”. Vrem să reformăm statul în esenţa sa şi să asigurăm trecerea de la statul asistenţial “pomanagiu” şi clientelar la statul liberal, managerial.

Practic vorbim de o nouă confruntare ideologică. În faţa nepăsării şi indiferenţei actualilor guvernanţi, caracterizaţi de lipsa oricărei valori morale şi de neperformanţă economică, PNL va propune o viziune total schimbată asupra modului în care se construieşte relaţia cetăţean-stat.