luni, 28 decembrie 2009

La Multi Ani 2010


Perioada sărbătorilor de iarnă ne îndepărtează de tumultul vieţii politice şi ne apropie mai mult de miracolul Naşterii Domnului. În aceste zile gândurile noastre se îndreaptă cu căldură către cei dragi, către familie şi către prieteni.

Aceste sărbători trebuie să ne determine să reflectăm şi la cei mai puţin fericiţi, cei cu posibilităţi materiale mai reduse sau cei afectaţi de ultimele inundaţii. Este un bun prilej să arătăm că putem fi oameni, putem fi generosi şi atenţi cu semenii noştri.

Cu ocazia trecerii în anul nou permiteţi-mi să vă urez un călduros La Mulţi Ani, multă sănătate şi spor în casă!

luni, 21 decembrie 2009

Blestemul unei crime in ziua de Craciun

Deşi la momentul evenimentelor din ‘89 aveam doar 14 ani, pentru mine amintirea comunismului este vie în memorie aşa cum l-am perceput eu, ca un sistem în care nu aveai voie să spui ce gândeşti, în care fiecare dintre noi ca om în sine nu reprezenta nimic. Cred că nimeni nu ar trebui să facă referire cu regret la acele vremuri sau la comuniştii ce conduceau destinele ţării în acea perioadă.


Astăzi, la 20 de ani de la evenimentele din ’89, voi merge la muncă pentru a participa la depunerea jurământului de investire a Preşedintelui ţării pentru un nou mandat. Acest Preşedinte este, asa cum recunoştea şi el în urmă cu ceva timp, un comunist. Nimic mai mult de spus despre această zi, care nu ne face cinste ca naţiune şi care arată că, deşi în România nu mai avem comunism, suntem conduşi în continuare de comunişti.


Zilele acestea cu toţii trebuie să rememorăm imaginile cu eroii jertfiti pentru libertate şi democraţie. Rememorăm crezul şi speranţele ce i-au făcut pe mii de români să pună ţara mai presus de viaţa lor. Rememorăm acele zile cu speranţa că poate următorul Preşedinte nu va mai fi un comunist.


Oare aceasta este răsplata pentru uciderea ultimului conducător comunist în ziua de Crăciun?

marți, 15 decembrie 2009

Guvernare sau opoziţie ?

Tema de discuţie a acestor zile o reprezintă opţiunea liberalilor de a face parte sau nu dintr-un posibil guvern. Punctele de vedere pe această temă acoperă un spectru destul de larg, pornind fie de la o alianţă de guvernare cu PDL, fie de la opţiunea pentru rămânerea în opoziţie.

Varianta adoptată de către PNL în cursul zilei de ieri cred că este cea mai bună: negocieri cu toate partidele în vederea încheierii unui acord de guvernare pentru ieşirea României din criză, restabilirea funcţionării eficiente a instituţiilor statului, apărarea drepturilor, libertăţilor şi principiilor democratice.

Cred cu tărie că avem nevoie urgent de un nou guvern capabil să scoata Romania de pe panta declinului economic, un guvern care să aplice rapid măsuri economice, chiar dacă unele vor fi văzute ca fiind nepopulare.

Totodată cred că, decât să facem parte dintr-un guvern anexat instituţiei Preşedintelui, mai bine rămânem în opoziţie.

Câştigarea alegerilor de către domnul Traian Basescu cu un avantaj atât de mic şi tinând cont de personalitatea politică a Preşedintelui, modelată decisiv prin influenţa consilierilor radicali neoconservatori Preda-Avrămescu-Lăzăroiu (de sorginte autoritaristă) vor conduce în mod necesar la consolidarea stării de violenţă simbolică venită dinspre Cotroceni, ca unic mod de legitimare a acţiunilor prezidenţiale.

Refuz să particip, în calitate de membru PNL, la un astfel de proiect politic ce ar putea arunca România spre apusul democraţiei.

miercuri, 9 decembrie 2009

Ţara ne vrea hoţi ?

Zi de zi văd la televizor, pe de o parte români acuzând oamenii politici că sunt hoţi, iar pe partea cealaltă diverşi politicieni explicând că întotdeauna interesul cetăţenilor a fost mai presus de interesul propriu sau de interesul partidului.

Sunt sigur că pentru toată lumea e clar că nici una dintre cele două teze nu constituie decât opinii duse la extrem cu scopul de a capta interesul sau susţinerea cetăţenilor. Din experienţa politică a ultimilor 10 ani, pot să vă spun că există destui oameni politici care consideră interesul cetăţenilor ca fiind prioritar.

Astăzi însă vă cer să vă gândiţi la următoarea situaţie: să presupunem că există un politician care nu obţine avantaje materiale în urma mandatului primit de la români. Pe durata mandatului, acest ales îşi îndeplineşte atribuţiile în condiţii de legalitate şi moralitate.

La final, vine ziua alegerilor. După un mandat în care nu a beneficiat de foloase necuvenite, nu poate face faţă aşa-zisului proces electoral în care motivaţia financiară oferită de către un contracandidat depăşeşte intenţia reală de vot a cetăţenilor pentru alesul aflat în funcţie.

Gândiţi-vă că aţi fi în locul acestui om politic; al omului politic care trăieşte într-o Românie în care nu valorile morale sunt apreciate, o Românie în care nu respectul faţă de lege constituie un mod de evaluare a politicienilor, o Românie în care contează mai mult un mic, o bere, un kilogram de zahăr sau de ulei sau o sumă modică de bani. Gândiţi-vă că un astfel de ales se întreabă : Oare ŢARA ne vrea hoţi ?

Eu unul nu cred asta, nu cred că aceasta este motivaţia existenţei clasei politice. Cred că acum, mai mult ca oricând, românii şi clasa politică trebuie să arate că România trăieşte, că este matură şi nu acceptă să fie cumpărată.

joi, 3 decembrie 2009

Se lucrează doar la lumina soarelui ???!!!

Azi am avut ocazia să văd cum se lucrează efectiv la reabilitarea pasajului Lujerului.

În timpul zilei erau câteva utilaje şi vreo 7-8 muncitori care, fără nici un pic de tragere de inimă, făceau primele lucrări de decopertare a pereţilor laterali ai pasajului. La orele serii, adică pe la ora 5 p.m., ca de obicei în România, muncitorii au adunat utilajele din zona de lucru şi au părăsit locaţia.

Din acest moment, preţ de câteva ore, pasajul a rămas pradă claxoanelor soferilor înghesuiţi pe o singură bandă de mers şi bineînţeles înjurăturilor la adresa autorităţilor.

Decizia Primariei Capitalei de a se lucra la acest pasaj doar câteva ore pe zi mi se pare sfidătoare la adresa cetăţenilor, având în vedere că zona pasajului Lujerului este una dintre cele mai aglomerate din Bucureşti.

Pentru a arăta că unii aleşi uită promisiunile din campania electorală, pentru această lucrare desfăşurată în regim de melc, Primăria Capitalei plăteşte cam cât dau nemţii pe 2 Km de autostradă.

Nepermis de mult având în vedere că se lucrează doar la lumina soarelui !