Consultările publice din ultimii ani au identificat prețul de facturare al energiei termice ca fiind una dintre principalele probleme ale bucureștenilor. Cu siguranță, din cauza începutului friguros de an, pentru plata facturilor, bucureștenii vor scoate și mai mulți bani din buzunar, dat fiind necesarul și mai mare de căldură.
Modul în care a fost tratată producția și distribuția agentului termic în regim centralizat în Municipiul București este unul dezastruos. În ultimii 20 de ani, singura politică a celor ce gestionează acest domeniu a fost protejarea anumitor interese, fie că vorbim de achizițiile publice sau de structura stufoasă de angajați bine plătiți.
În gestionarea sistemul de producție și distribuție a energiei termice din București sunt implicate în mod direct două instituții: Ministerul Economiei prin SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) și Primăria Municipiului București prin RADET. Niciuna din aceste instituții, de-a lungul celor 20 de ani, nu a întocmit și derulat strategii corespunzătoare realităților în care trăim, mulțumindu-se să peticească câte ceva pe ici, pe colo. De reglementarea pieței energiei electrice și termice se ocupă o autoritate a statului, ANRE, teoretic independentă, care, până la momentul de față, nu a demonstrat decât că face jocuri politice.
Cât timp prețul de producție, adică cel cu care producătorul de energie termică vinde RADET-ului, este unul raportat la nivelul presupus al costurilor și nu al performanței, unitatea furnizoare de energie termică, adică ELCEN-ul, nu va avea nici un motiv să producă mai ieftin. În plus, o parte din costurile pentru producerea energiei electrice de către ELCEN sunt transferate energiei termice, adică acea energie pe care o plătește locatarul de la bloc.
Același principiu este valabil și pentru activitatea realizată de RADET, care asigură sistemul de transport, distribuție și furnizare, după niște costuri ce includ pierderi ridicate suportate de către consumatorul final - locatarul de la bloc. Fie vorba între noi, acest sistem este în mare parte cel conceput și implementat înainte de 1989, când conceptul de eficiență scăzută era la ordinea zilei.
Măsura acordării subvențiilor de către Primăria Capitalei este una absolut necesară pentru populație, însă deosebit de nocivă pentru competitivitatea de cost și randament ale ELCEN și RADET. Sistemul subvențiilor permite celor două societăți să funcționeze la randament scăzut, bugetul Primăriei Capitalei fiind cel ce acoperă și pierderile. În acest fel s-a ajuns în situația stupidă în care două societăți aparținând statului să înregistreze datorii de sute de milioane de euro, una față de cealaltă.
Este nevoie de un moment zero în care jaful pe spinarea plătitorului de energie termică să înceteze. Un moment de la care prețurile să fie calibrate doar în funcție de eficiență. Acest model se poate implementa doar prin concesionarea celor două societăți către mai multe entități private, potente financiar, ce pot asigura investițiile necesare funcționării la eficiență ridicată, și prin reglementarea prețului energiei termice de către ANRE pe principii tehnico-economice juste.
Modul în care a fost tratată producția și distribuția agentului termic în regim centralizat în Municipiul București este unul dezastruos. În ultimii 20 de ani, singura politică a celor ce gestionează acest domeniu a fost protejarea anumitor interese, fie că vorbim de achizițiile publice sau de structura stufoasă de angajați bine plătiți.
În gestionarea sistemul de producție și distribuție a energiei termice din București sunt implicate în mod direct două instituții: Ministerul Economiei prin SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) și Primăria Municipiului București prin RADET. Niciuna din aceste instituții, de-a lungul celor 20 de ani, nu a întocmit și derulat strategii corespunzătoare realităților în care trăim, mulțumindu-se să peticească câte ceva pe ici, pe colo. De reglementarea pieței energiei electrice și termice se ocupă o autoritate a statului, ANRE, teoretic independentă, care, până la momentul de față, nu a demonstrat decât că face jocuri politice.
Cât timp prețul de producție, adică cel cu care producătorul de energie termică vinde RADET-ului, este unul raportat la nivelul presupus al costurilor și nu al performanței, unitatea furnizoare de energie termică, adică ELCEN-ul, nu va avea nici un motiv să producă mai ieftin. În plus, o parte din costurile pentru producerea energiei electrice de către ELCEN sunt transferate energiei termice, adică acea energie pe care o plătește locatarul de la bloc.
Același principiu este valabil și pentru activitatea realizată de RADET, care asigură sistemul de transport, distribuție și furnizare, după niște costuri ce includ pierderi ridicate suportate de către consumatorul final - locatarul de la bloc. Fie vorba între noi, acest sistem este în mare parte cel conceput și implementat înainte de 1989, când conceptul de eficiență scăzută era la ordinea zilei.
Măsura acordării subvențiilor de către Primăria Capitalei este una absolut necesară pentru populație, însă deosebit de nocivă pentru competitivitatea de cost și randament ale ELCEN și RADET. Sistemul subvențiilor permite celor două societăți să funcționeze la randament scăzut, bugetul Primăriei Capitalei fiind cel ce acoperă și pierderile. În acest fel s-a ajuns în situația stupidă în care două societăți aparținând statului să înregistreze datorii de sute de milioane de euro, una față de cealaltă.
Este nevoie de un moment zero în care jaful pe spinarea plătitorului de energie termică să înceteze. Un moment de la care prețurile să fie calibrate doar în funcție de eficiență. Acest model se poate implementa doar prin concesionarea celor două societăți către mai multe entități private, potente financiar, ce pot asigura investițiile necesare funcționării la eficiență ridicată, și prin reglementarea prețului energiei termice de către ANRE pe principii tehnico-economice juste.
Un comentariu:
Foarte bun articolul. L-am citit de mai multe ori. Cam asa stau lucrurile din nefericire. Ce pret e suportabil la giga, cind dimineata iti muti nasul in metrou, tramvai sau autobuz ?
Trimiteți un comentariu