Decizia Parlamentului de a retrimite spre dezbateri la Comisia de Administrație proiectul de lege privind gestionarea câinilor comunitari, a condus la noi discuții pe forma adoptată inițial de comisie.
Părerile au fost și de această dată împărțite, soluțiile identificate fiind diferite față de prima variantă, și nu neapărat în bine. Singurul punct unanim acceptat a fost necesitatea soluționării rapide a problemei.
În opinia mea, presiunea societății civile, reprezentată prin ONG-urilor implicate, a produs doar o precipitare a deciziei în cadrul Comisiei de Administrație și la o lipsă totală de transparență.
Conducerea comisiei a decis ca sedința de lucru să fie una închisă, iar forma finală a raportului asupra proiectului de lege nu a fost facută publică nici măcar membrilor comisiei.
Lipsa de transparență a dezbaterilor și a asumării solutiilor propuse, precum și graba în care a fost votată legea, a determinat apariția unor contraziceri flagrante în textul normativ. S-ar putea să mă înșel totuși întrucât nu deținem raportul final, care stă sub cheie în sertarul Președintelui de comisie, doamna Sulfina Barbu.
Astfel, deși în lege se arogă dreptul consiliilor locale de a reteritorializa animalele, la un alt articol din aceeași lege se interzice reteritorializarea, fiind chiar drastic sancționată.
Într-un alt articol se precizează că posibilitatea reteritorializării post-sterilizare se aplică după 30 de zile, fapt care va duce practic la frânarea procesului de sterilizare. Pentru a fi bine înțeles, personal privesc sterilizarea ca una dintre cele mai importante soluții aplicabile acestei probleme.
Consider că cele două exemple sunt suficiente pentru a demonstra că forma actuală trimisă către Plenul Parlamentului nu va rezolva problema câinilor comunitari. În mod cert, este necesară o nouă dezbatere astfel încât forma finală a legii să asigure autorităților locale cadrul legal coerent necesar combaterii acestei probleme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu