La aproape 20 de ani de la evenimentele din decembrie '89, ani in care cu toti am asteptat schimbari institutionale profunde, constatam ca orice modificare adusa sistemului de vot nu aduce intotdeauna cu sine si beneficiile asteptate.
Parlamentarii alesi in sistem uninominal, multi dintre ei la primul mandat, sunt asociati, ca imagine, unei institutii a statului in care cetatenii au foarte putina incredere. Desi trecerea la sistemul uninominal era considerata ca reprezentand un pas important in “reforma parlamentara”, astazi constatam ca alesii voteaza tinand cont mai mult de recomandarea politica a partidului decat de dorinta cetatenilor care i-au sustinut in colegiul respectiv.
Eu cred ca trecerea la sistemul uninominal este un pas inainte in politica romaneasca ce trebuie urmat de alte decizii similare, cele mai importante fiind legate de reducerea numarului de parlamentari dispusi in cele doua Camere (Senat, Camera Deputatilor) precum si de schimbarea regulamentului celor doua Camere astfel incat responsabilitatile distincte ale acestora sa fie indeplinite cu celeritate.
Modificarea duratei mandatului Presedintelui este o alta decizie ce a avut o larga sustinere in randul cetatenilor, facand parte din ansamblul de masuri menite sa reformeze clasa politica.
Decalarea alegerilor aduce aparent un avantaj substantial : influenta unui lider de partid (locomotiva), aflat in pozitia de candidat la presedintie, asupra scorului electoral al partidului este redusa semnificativ. Astfel votul pe care il obtine un partid in alegerile parlamentare se datoreaza in principal candidatilor individuali propusi de catre partidul respectiv in colegiile uninominale. Legitimitatea si forta de reprezentare ale parlamentarului ales sunt sporite substantial.
Decizia de a candida sau nu un anumit personaj apartine insa partidului.Cum putem trasa insa limita de demarcatie intre sprijinul pe care il acorda un partid candidatului propriu si castigarea alegerilor de catre candidat prin votul cetatenilor? Ce este mai important: numirea de catre partid sau votul oamenilor? Daca reusim sa raspudem la aceste intrebari, vom gasi si solutia sanctionarii traseismului politic.
Revenind, suma solutiilor la problemele comunitatilor locale, dispuse in colegii uninominale, ar trebui sa alcatuiasca baza viitoarelor propuneri de politici publice, programul de guvernare al partidului concentrat pe obtinerea sau influentarea puterii executive.
In privinta votului pentru Presedinte, decalarea alegerilor produce o competitie directa intre personalitati si mai putin intre partide. In acest fel se pot explica diferentele substantiale in intentia de vot catre un partid si catre candidatul acelui partid la Presedintia Romaniei.
Din nefericire, mandatul actualului Presedinte a introdus o cutuma periculoasa si anume aceea a interferentelor, de multe ori imperative, asupra Guvernului. Rezultatul este evident: s-a creat o confuzie generala in relatiile dintre institutiile statului, fapt ce a condus la un blocaj institutional grav.
Incapacitatea domnului Traian Basescu de a separa pozitia de sef al statului de pozitia de sef al Partidului Democrat Liberal a generat o stare de conflictuala intre cele doua partide aflate la guvernare pana nu demult.
Astfel, desi ne aflam intr-o criza economica de proportii, atentia celor doua partide ce au format coalitia de guvernare nu a fost orientata spre masuri guvernamentale corespunzatoare, actiunile acestora aratand interesul preponderent spre alegerile prezidentiale.
Normele ce reglementeaza sfera politicii trebuie revizuite. Spre exemplu, oferta politica a candidatului la functia suprema in stat ar trebui sa se defineasca pornind de la atributiile constitutionale ale acestei pozitii.
Diferentierea temporala a mandatului Presedintelui de mandatul Parlamentului, precum si atributiile constitutionale ale Presedintelui aduc cu sine si un important efect pervers : instabilitatea politica. Niciodata, pe acest sistem, un guvern nu va avea o coeziune si o continuitate a politicilor publice, depinzand de rezultatul votului pentru Presedinte si de prerogativa acestuia de numire a prim-ministrului.
O posibila solutie ar fi acordarea dreptului de numire si revocare a prim-ministrului exclusiv Parlamentului.
Cu siguranta dupa acest an, primul in care au loc alegeri prezidentiale separate de alegerile pentru Parlament, clasa politica si cetatenii vor putea face o evaluare clara a avantajelor si dezavantajelor acestui sistem de vot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu