UDMR catre PDL: va ordon politizati orice functie publica

Sub stindardul modernizării României, rușinoasa alianță de guvernare PDL – UDMR își continuă marșul de politizare a structurilor administrației publice. Guvernul a înaintat Camerei Deputaților proiectul de lege nr. 330/16.05.2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Până aici aparent nimic anormal. Ei bine, la articolul 58, litera b, la presiunea UDMR-ului, Comisia de administratie din Camera Deputatilor a exceptat de la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici a posturilor de secretar al unității aministrativ teritoriale, şef serviciu, şef birou şi asimilate acestora.

Pe românește, primarul capătă în acest fel puterea de a-și numi, sub pretextul unui concurs, proprii oameni politici pe aceste posturi. Spre exemplu, dacă până acum o persoană din București putea participa cu șanse reale la concursul de ocupare a funcției de secretar al primăriei orașului Sfântul Gheorghe, în condițiile în care propunerea UDMR va fi adoptată, această posibilitate practic dispare. ANFP-ul, organizatorul examenului in legislatia actuala, avea tocmai rolul de a veghea la respectarea principiului egalității de șanse, cu atât mai mult cu cât discutăm și despre neapartenența politică a funcționarilor.

Apropierea campaniei electorale și nevoia de a-și maximiza instrumentele de luptă în teritoriu, determină cele două partide aflate la guvernare să se șantajeze reciproc astfel încât PDL-ul să aibă în continuare un aliat la guvernare, iar UDMR-ul să își întărească structurile din teritoriu în speranța unei viitoare autonomii a ținutului secuiesc.

Tot acest joc imoral și fățarnic se face în defavoarea interesului național și cu o totală sfidare a regulilor democratice. Întrucât noi, parlamentarii opoziției, am retrimis proiectul guvernului la dezbatere în comisie, se pare că PDL-ul bate în retragere. Dacă până în momentul de față au susținut tacit articolul udemerist, acum, prin vocea deputatului Vasile Gherasim, au depus în Comisia de administrație un nou amendament prin care, organizarea concursurilor de ocupare a funcției de secretar al unității administrativ teritoriale revine în sarcina ANFP.

Stimați colegi ai rușinoasei coaliții sunteți penibili iar electoratul vă va sancționa.

Sunteți mulțumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?

Răspunsul la această întrebare va fi diferit de la un respondent la altul în funcție de ceea ce întelege fiecare prin «dezvoltarea Capitalei ». Cineva din cartierul Giulești căruia tocmai i-a fost asfaltată strada pentru prima dată va răspunde că este mulțumit, la fel cum cineva din cartierul Militari care are strada asflatată, dar care duce lipsă de spații verzi și locuri de joacă, va răspunde probabil că este nemulțumit.  Care dintre cele două personaje a răspuns corect?

O analiză serioasă a dezvoltarii locale se poate face doar ținând cont de toti actorii sociali ce pot conduce la realizarea acesteia și actiunile acestora: calitatea serviciilor administrației publice locale, coerența politicilor publice guvernamentale, dinamismul mediului privat și critica societății civile. Este greu de crezut că respondenții, diferiți ca nivel de pregătire, așteptări și percepții vor ține cont de întregul complex de factori reuniți sub conceptul de dezvoltare urbană.

În opinia mea, răspunsul la această întrebare nu va aduce o clarificare a strategiei de dezvoltare a Capitalei, ci va reuși doar să dea naștere multor speculații politicianiste.

Introducerea unei astfel de întrebări într-un referendum demonstrează amatorism sau, mai grav, intenția de a creeea premise false pentru justificarea modificărilor ulterioare ale structurii administrative, și al cărei scop ultim este de natură politică.

Dacă întrebarea invocată este de așteptat să stimuleze o reacție mai degrabă negativă,  în sens pozitiv, retardismul acestui tip de interogare se regăsește în enunțul: Nu e așa că doriți să trăiți mai bine?

Sectorul 6 este ULTIMUL şi UNICUL!

Prin activitatea de zi cu zi, primarul Poteraş ne confirmă o caracteristică atribuită de mulţi dintre cetăţenii sectorului 6 zonei în care locuim: sectorul 6 devine uşor, uşor ultimul sector al Capitalei.

În opinia mea, principalul instrument aflat la dispoziţia primarului îl reprezintă bugetul local. Un buget construit în slujba cetăţenilor, i-ar permite acestuia demararea rapidă a lucrărilor prioritare. 

Calendaristic, primul pas ar fi reprezentat de organizarea procedurilor de achiziţie publică în primul trimestru al anului; următorul pas ar consta în realizarea efectivă a lucrărilor de-a lungul trimestrelor 2 şi 3 , pentru ca în ultimul trimestru să fie evaluate noile necesităţi ale comunităţii şi stabilite priorităţile anului următor.
 

Am constatat cu neplăcută surprindere că, în timp ce toate celelalte cinci sectoare ale Capitalei au publicat bugetele pe anul 2011, Primăria sectorului 6 nu a făcut încă acest lucru. Conform legii administraţiei publice locale, atributul de a întocmi proiectul de buget local şi de a-l înainta consiliului local spre aprobare este exclusiv al primarului.
 

O astfel de întârziere, unică printre celelalte primării, arată, în opinia mea, ori lipsa de interes pentru soluţionarea cu celeritate a problemelor cetăţenilor, ori o incompetenţă crasă a oamenilor ce gestionează procesul de întocmire a bugetului local. Din această cauză, nu trebuie să ne mire discrepanţele ce cresc de la an la an între sectorul nostru şi restul Bucureştiului. 

Cineva trebuie să îşi asume această evoluţie negativă, şi cred că cel mai potrivit este primarul sectorului 6, Cristian Constantin Poteraş.    

 

Nevoia de normalitate!

“Centrul vechi fără muzică si grătare, fără scaune de plastic, fără rufe sau aparate de aer condiţionat la geamurile clădirilor” aceasta este dorinţa primarului Sorin Oprescu privind modul în care va arăta zona istorică din centrul municipiului Bucureşti.

Această ştire, cuprinsă în toate programele radio şi tv, în toate paginile ziarelor ne arată cât de departe suntem de ceea ce ne dorim. O declaraţie de intenţie a primarului general privind aducerea la normalitate, similar oraşelor din vestul Europei, a stârnit interesul şi simpaţia bucureştenilor. Reacţiile ne arată cât de mult îşi doresc cetăţenii Bucureştiului să scăpăm de “mediul toxic” în care ne ducem viaţa de zi cu zi.

Cu 4 străzi amenajate în 7 ani şi cu multe promisiuni ratate, edilii Bucureştiului vin în faţa noastră an de an cu promisiuni, ne-realizările fiind însă demne de cartea recordurilor.

Ce se întâmplă doctore?

Au trecut două săptămâni de la aprobarea bugetului de stat de către Parlament şi publicarea în Monitorul Oficial. Din acel moment, Primăria Capitalei a cunoscut cotele defalcate din impozitul pe venit, cotele şi sumele defalcate din alte venituri ale bugetului de stat, diverse subvenţii; cu alte cuvinte îşi cunoştea sursele de venituri de la bugetul de stat pe care le are la dispoziţie.

Bugetul este instrumentul cel mai important aflat la îndemâna primarului. Prin buget, primarul Sorin Oprescu ar fi trebuit să arate care sunt cu adevărat priorităţile. Pe mine mă îngrijorează lipsa oricărei discuţii pe tema bugetului Primăriei Capitalei. O dezbatere pe această temă este absolut necesară pentru ca în buget să se regăsească priorităţile cetăţenilor.

Un bun primar ar fi trebuit să aibă de anul trecut deja, studiile de fezabilitate şi de impact pentru proiectele necesare metropolei bucureştene. Este evident însă că domnul doctor are alte preocupări. În lipsă de proiecte, apare în direct pe TV sau pe la diverse sedinţe în care ne demonstrează cât este el de dur cu angajaţii şi cu societăţile care au contracte cu Primăria.

Probabil, domnul doctor are absolută nevoie de acest exerciţiu de imagine, întrucât se pare că nu înţelege chiar tot ce se întâmplă pe la Primăria Municipiului Bucureşti.

Iesim să dăm o lopată de zapadă?

Deszăpezirea trotuarelor din faţa blocului este o activitate pasată între asociaţiile de locatari şi administraţia publică. În timp ce locuitorii sectorului spun că plătesc taxe şi impozite către primărie, contractele de deszăpezire aducând milioane de euro societăţilor private, autorităţile locale pasează responsabilitatea către cetăţeni, ameninţând asociaţiile de proprietari cu amenzi.

Drept urmare, în cele mai multe cazuri, trotuarele sunt pline de zăpadă, iar copiii şi bătrânii sunt nevoiţi să se expună riscului de a fi accidentaţi mergând pe partea carosabilă, „cot la cot” cu maşinile.

Eu cred că cetăţenii ar trebui să dea un exemplu de spirit civic prin curăţarea trotuarelor din jurul blocurilor. Azi de dimineaţa am dat la lopată şi chiar m-am simţit bine.

Pe timpul răposatului existau activităţile "muncii patriotice" şi, mai de voie mai de nevoie, treaba se făcea. Din punctul meu de vedere era o formă de a strânge relaţiile în comunitate şi de a rezolva direct probleme tot ale comunităţii. Voi ce credeţi? Cine are trebui sa dea zăpada?