luni, 29 martie 2010

Primăria Aninoasa se declară în faliment!

Ceea ce cu greu îţi puteai imagina, în urmă cu câţiva ani, a devenit realitate: unele primării şi consilii judeţene din ţară, datorită proastei gestionării a resurselor financiare locale şi pe fondul reducerii sumelor alocate de la bugetul de stat şi a celor încasate de la populaţie şi agenţi economici, se află foarte aproape de declararea falimentului.


Lipsa de viziune şi de pricepere în domeniul economic a făcut ca în anii anteriori crizei nevoia de finanţare să fie soluţionată de primării prin credite rambursabile, neglijând celelalte forme de finanţare cum ar fi: parteneriatul public-privat sau absorţia de fonduri comunitare sau guvernamentale.


În unele administraţii publice locale această tendinţă de finanţare continuă şi astăzi, primarii fiind interesaţi de achiziţiile de moment şi mai puţin de viitorul comunităţii pe termen mediu şi lung.


Aşa s-a ajuns ca, spre exemplu, autorităţile oraşului Aninoasa, din Valea Jiului să declare starea de “criză financiară”, similară falimentului în cazul firmelor private.


Oricum, multe dintre primăriile care nu sunt în imposibilitate de plată, plătesc dobânzi semnificative la creditele deja contractate în condiţiile unor bugete diminuate.


De exemplu, primăria sectorului 6 are prevăzută în bugetul pe anul 2010 la capitolul dobânzi suma de 47.124.000 RON adică aproximativ 11,5 mil EURO.


Eu consider că este important ca Guvernul sau Parlamentul să vină cu o măsură preventivă de tipul reducerii pragului de îndatorare maxim admis. În lipsa unei astfel de măsuri am putea asista la multiplicarea situaţiilor de faliment.

miercuri, 24 martie 2010

Meşterii Manole de Bucureşti

Lucrările publice din sectorul 6, Bucureşti, România, se desfăşoară într-un mod demn de una dintre cele mai cunoscute legende. Astfel, similar operei meşterului Manole, la mai bine de un an de la amenajarea unuia din cele mai frumose spaţii verzi, care includea şi un loc de joacă de cartier, acest părculeţ a fost demolat. Este vorba despre parcul aflat între intersecţia Lujerului şi strada Liniei (lângă complexul comercial CORA).

Ce s-a întâmplat? Din comunicatele de presă am aflat că între Primăria Capitalei şi Primăria Sector 6 nu există un plan comun de amenajare a teritoriului. Urmarea: primarul Poteraş a amenajat un loc de odihnă şi unul de joacă în anul 2009, iar în anul 2010 primarul Oprescu a demolat parcul pentru o lucrare de consolidare a Pasajului Lujerului.

Pretenţiile noastre de corelare a lucrărilor de asfaltare şi refacere a reţelelor subterane între cele două instituţii pentru străzile din cartiere par de domeniul SF-ului.

Aşteptăm cu nerăbdare punctele de vedere ale celor cei doi meşteri; îndrăznesc de pe acum să vă dau răspunsul lor: vina nu aparţine primăriilor ci pasajului întrucât are vicii ascunse!!!

Dacă stau bine să mă gândesc, i-am făcut o nedreptate meşterului Manole prin comparaţie.

luni, 15 martie 2010

Regionalizarea, o prioritate absolută?

Mandatul 2008-2012 va rămâne marcat de criza economică ce a lovit România şi nivelul scăzut de trai al populaţiei. Într-un stat normal toate eforturile guvernanţilor, instituţiei preşedinţiei, clasei politice şi societăţii civile ar fi îndreptate către identificarea soluţiilor pentru depăşirea acestui moment economic greu şi crearea de locuri de muncă, şi punerea acestora în practică.

Preşedinţia are însă de azi un alt punct prioritar pe ordinea de zi: modificarea Constituţiei. Invocând rezultatele referendumului, începând de azi partidele politice sunt chemate să îşi exprime viziunea asupra modernizării legii fundamentale a statului român. Ţinând cont de voinţa poporului, de neclarităţile din actuala Constituţie şi de complexitatea procedurii de modificare este evident că o astfel de acţiune nu poate face referire doar la numărul de parlamentari şi de camere.

În noile condiţii sociale şi economice se impune o riguroasă reorganizare administrativ-teritorială a statului prin preluarea atribuţiilor judeţelor de către regiuni, aşa cum se întâmplă în restul statelor Uniunii Europene.

O astfel de organizare ar reduce costurile administrative şi ar permite o mai bună gestionare a fondurilor, inclusiv a celor europene, pentru realizarea obiectivelor de interes public. În contextul acestor modificări este necesară şi existenţa unei Camere a Regiunilor, ale cărei competenţe să fie legate de reprezentarea intereselor comunităţilor locale la nivel naţional şi european.

Din cele deja enunţate, este evident că procesul de modificare a Constituţiei este unul deosebit de complex, iar momentul ales este unul deosebit de prost. Oare se doreşte cu adevărat modernizarea României sau este doar un alt exerciţiu de imagine al domnului Băsescu, într-o încercare discretă de a schimba normele privind mandatul Preşedintelui?

miercuri, 10 martie 2010

Stimulii Guvernului Boc mai mult imaginari decât reali

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, deţinută de 61 de ţări şi de două instituţii guvernamentale, foloseste investiţiile pentru a susţine dezvoltarea economiei de piaţă şi a democraţiei în 29 de ţări din Europa Centrală şi din Asia.

În calitate de cel mai mare investitor instituţional din România, BERD investeşte atât în sectorul privat cât şi în cel public pe domenii cum ar fi: energia, transportul, infrastructura municipală şi instituţiile financiare. După începerea crizei economice, BERD a căutat soluţii practice, rapide şi eficiente pentru ieşirea din criză.


Într-un raport realizat de Peter Sanfey, responsabilul BERD pe zona Europei de Sud-Est, se aduc grave acuze guvernului României pentru lipsa măsurilor reale de combatere a efectelor crizei.

‘‘Să luăm exemplul României, unde Guvernul a anunţat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro pentru a ajuta la contracararea celor mai rele efecte ale crizei. Ideea a fost de a aloca cea mai mare parte, de peste 10 miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructură. Până în prezent, «stimulii» au fost mai mult imaginari decât reali; prea puţine proiecte au fost demarate, iar efectul lor asupra creşterii economice a fost neglijabil’’, se arată în documentul BERD.


Concluzia acestui raport nu reprezintă o surpriză pentru oamenii de afaceri sau pentru analişti, aceştia atrăgând atenţia în nenumărate rânduri că planul de măsuri anticriză al guvernului Boc nu va avea efecte în economia reală a României. Chiar şi aşa, din planul prezentat numai o parte a fost pusă în practică.


‘‘«Prima Casă» s-a adresat în special locuinţelor vechi, nu dezvoltatorilor, «Primul siloz» nici el nu a funcţionat şi doar 400 de firme din 700.000 au apelat la amânarea acordată de Fisc la plata datoriilor’’, face rezumatul pe scurt Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.


Încă de pe acum, România este dată drept exemplu de management defectuos în cercurile politice şi economice ale Europei, un exemplu trecut la capitolul ‘‘Aşa nu se face’’.


Ca să fim siguri că nu vom mai ieşi prea curând din datoriile externe, Preşedintele ţării a anunţat că în toamna acestui an este posibil ca România să se angajeze într-un nou împrumut. Să ne ajute Dumnezu!

luni, 8 martie 2010

Viaţa de după congresul PNL

Lupta de idei privind sistemul de alegere a conducerii PNL, pe liste sau uninominal, a fost câştigată în plenul congresului de către Crin Antonescu. Înclin să cred că acest vot s-a datorat în primul rând rezultatelor obţinute la alegerile pentru preşedinţia României.

Un al doilea factor posibil e reprezentat de perspectiva ca liberalii să facă parte dintr-un viitor guvern condus de către un premier liberal deţinând în acelaşi timp şi funcţia de preşedinte al ţării în persoana domnului Crin Antonescu.

Odată depăşit acest moment, aştept, în primul rând din partea Biroului Politic Central, ca tema centrală a ultimei campanii electorale, reforma constituţională să fie trecută de echipa preşedintelui PNL pe unul dintre primele planuri.

Dorinţa liberalilor de a avea o reformă constituţională complexă este una de bun simţ şi care necesită timp pentru a putea fi pusă în practică. Din acest motiv, pentru a evita presiunea timpului, cred că proiectele privind reducerea numărului de parlamentari şi interzicerea migraţiei politice trebuie soluţionate prioritar, nefiind necesară modificarea Constituţiei.

Nu reuşesc încă să înţeleg lipsa de interes a întregii clase politice, inclusiv a PDL, pentru acest proiect de reducere a numărului de parlamentari în condiţiile în care cetăţenii au susţinut prin vot demersul.

Discuţiile cu toţi actorii sociali privind reforma constituţională pot continua în paralel, astfel încât forma finală să reflecte cât mai exact nevoile societăţii româneşti.

Cred că aceste două proiecte politice ar da un semnal pozitiv întregii societăţi. Sper să nu rămână doar la nivelul discursului politic.

joi, 4 martie 2010

Funcţionarii Băncii Mondiale fac treaba Ministerului Muncii

Conform unor surse de presă (www.ziare.com), reprezentanţii Băncii Mondiale au transmis Ministerului Muncii criteriile care vor sta la baza ierarhizării angajaţilor din sectorul de stat. Aceste criterii sunt: responsabilitatea de supervizare şi management, capacitatea de luare a deciziilor, nivelul de supervizare a activităţii proprii, complexitatea muncii, contacte, creativitate, nivelul de cunoştinţe/pregătire şi experienţă.

Modul de lucru al Ministerului Muncii ridică nişte semne de întrebare: cunosc funcţionarii Băncii Mondiale sistemul autohton de încadrare în muncă atât de bine? dacă specialiştii din minister nu sunt în stare să propună criterii de performanţă de ce îi mai plătim? având în vedere dificultatea de implementare a criteriilor propuse de către Banca Mondială, cine are competenţe în a face aceste noi încadrări ?


Cu siguranţă în zilele următoare reprezentanţii ministerului vor face din nou dovada profesionalismului lor prin declaraţii incoerente pe această temă. Chiar aşa, voi ce credeţi? Vom vedea un minister coerent (ar fi prima dată) sau vom auzi nişte bâlbâieli de neînţeles? Oare tipul acesta de imixtiune din partea unui organism financiar extern e rezultatul incompetenţei guvernului sau din cauza faptului că Banca Mondială e unul dintre creditorii României?