Problemele de mediu, realități ce nu mai pot fi ignorate în Capitală

Printre proiectele înaintate de către Primarul General al Capitalei, domnul Sorin Oprescu, spre aprobare Consiliului General al municipiului București se află Raportul pe anul 2011 al Programului integrat de gestionare a calității aerului. Programul în ansamblu este adaptat cerințelor actuale din domeniu prezentând o serie de realități și obiective demne de o capitală europeană.

Indicatorii referitori la reducerea gradului de poluare datorat transportului rutier, încurajarea folosirii transportului nepoluant, creșterea suprafețelor de spațiu verde sunt evaluați pe baza datelor furnizate de primăriile de sector și a structurilor aparținând PMB.  

Din păcate însă stadiul realizării unora dintre aceste măsuri este nesatisfăcător. Îmi permit să prezint doar câteva domenii în care cred că se poate face mult mai mult și pe termen scurt: ridicarea mașinilor abandonate (foarte multe fiind prezente în continuare pe domeniul public), realizarea pistelor pentru bicicliști (unele, deși circulabile, sunt blocate de autoturisemele parcate), neamenajarea terenurilor virane existente (exemplu: viitorul parcul Ghencea, aprox. 8 ha vor reintra în circuitul spațiiloe verzi), reducerea suprafetei maxim ocupate de constructii, salubrizarea insuficientă a spațiilor verzi, demararea unor campanii de educație civică etc.

Este obligația tuturor membrilor Consiliului General să studieze cu atenție acest document, să formuleze propuneri viabile de remediere a vulnerabilităților de mediu din București și să solicite tuturor autorităților tratarea cu o mai mare seriozitate a acestui domeniu, întrucât este vorba despre prezervarea sănătății noastre. Este datoria noastră sa ne asumăm termene cât mai scurte pentru realizarea obiectivelor cu adevărat importante. Din  iunie, în noua mea calitate de consilier general vă asigur că voi fi foarte ferm și exigent cu directorii instituțiilor implicate în gestionarea problemelor de mediu la nivel de Capitală.

Strada Apeductului este in sfarsit reabilitata

În cartierul Militari, exista o stradă care până de curând părea uitată de autorități. Ca o paranteză trebuie spus că sunt în continuare zeci de străzi în sectorul 6 care nu se califică nici la nivelul de uliță a satului.

Revenind această stradă se numește Calea Apeductului și, după cum sugerează și numele, este strada pe sub care trec trei mari apeducte ce asigură alimentarea cu apă potabilă a Capitalei. Conform legii (HGR nr. 930/2005), zona este caracterizată ca fiind de protecție sanitară cu regim sever. Folosindu-se de acest pretext, autoritatea statului competentă, în cazul de față Primăria Capitalei, s-a eschivat de la demararea lucrărilor de reabilitare a asflatului timp de mai bine de 20 de ani. 

Ba mai mult, așa cum stă bine unei instituții respectabile din România, neasumarea responsabilității a ridicat-o la rang de artă, invocând fie lipsa banilor fie lipsa de reacție din partea companiei Apa Nova.

De la începerea mandatului meu de deputat, în urmă cu trei ani, am făcut peste șapte sesizări oficiale  către Primăria Municipiului București și către Apa Nova cerând urgentarea alocării banilor necesari reabilitării covorului asfaltic și identificarea soluțiilor tehnice de care trebuie să se țină cont dat fiind caracterul special al zonei.

Ei bine, iată că nu degeaba se spune că răbdarea este o virtute: de aproximativ o lună lucrările de reabilitare a străzii Calea Apeductului au început, chiar dacă doar pe tronsonul cuprins între strada Dealul Țugulea și strada Dreptății. 

Țin să vă precizez că la scurt timp de la demarea lucrărilor, am adresat o scrisoare de mulțumire domnului primar Sorin Oprescu, solicitându-i în acelasi timp să urgenteze și reabilitarea tronsonului cuprins între strada Dreptății și Șoseaua Virtuții. 

Treaba trebuie făcută bine până la capat.

PDL stă cu ochii pe banii Bucureştiului!!!

Evoluţia dezastruoasă a guvernării din ultimi doi ani, pune PDL-ul în mare dificultate. Subiectele aflate în dezbaterea publică arată incompetenţa guvernanţilor, lipsa de soluţii pentru problemele românilor şi incriminează instituţia prezidenţială pentru antrenarea într-un razboi dus cu proprii săi cetăţeni. Nici în epoca feudală, supuşii statului nu erau atât de subjugaţi. Guvernarea PDL este o guvernare de ocupaţie.
    
Asistăm în ultimele zile la reluarea unei teme mai vechi: reorganizarea Bucureştiului.
Proiectul lansat de Elena Udrea este însă unul care aruncă în derizoriu ideea de reorganizare a unei capitale din secolul XXI şi care arată că principala preocupare o reprezintă accesul la resursele financiare ale unui buget unic la nivelul Bucureştiului.


Din punctul meu de vedere, o eventuală reorganizare trebuie să aibă ca principal scop oferirea unor servicii de înaltă calitate locuitorilor în condiţiile respectării principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.


Deosebit de important este să privim procesul de reorganizare ţinând cont de evoluţia socială şi economică într-o arie geografică ce cuprinde şi teritorii din judeţul invecinat. Propunerea de reorganizare doar a unităţii teritorial-administrative reprezentată de oraşul Bucureşti, este o greşeală ţinând cont de caracteristicile similare ale zonele limitrofe Bucureştiului, dar şi de nevoia de noi suprafeţe a municipalităţii pentru dezvoltarea viitoare.


Într-un demers autentic de reformare administrativă, modalitatea de alegere a conducatorului unei subdiviziuni administrative este o decizie politică secundară. Principala preocupare trebuie să fie aceea de a reglementa într-un mod cât mai eficient toate domeniile de activitate ale administraţiei: social, buget-finanţe, urbanism, mediu, lucrări publice, educaţie, sănătate, patrimoniu, cultura, sport, ordine publică, domeniu public, protecţia consumatorului, pieţe, etc.


Lipsa unui punct de vedere din partea reprezentanţilor Ministerului de Interne şi Administraţiei este justificată în condiţiile în care nu există nici măcar un studiu de fezabiliate pentru o astfel de masură.


Iniţiativa PDL va conduce cu siguranţă la blocarea activităţii administrative la nivelul municipiului Bucureşti, iar cu aşa ceva Partidul Naţional Liberal nu va fi niciodată de acord.


Reorganizarea zonei metropolitane Bucuresti-Ilfov trebuie făcută cu consensul forţelor politice, cu sprijinul cetăţenilor şi în folosul acestora. 

Haos total pentru Bucureşti

Subiectul reorganizării modului de administrare al Bucurestiului şi eventual al zonei metropolitane Bucuresti – Ilfov este readus în discuţie de către prefectul capitalei, domnul Mihai Atănăsoaie. Astfel, descoperim că există în acest moment o propunere, într-o formă incipientă, aflată în dezbatere privind administrarea Bucureştiului.

Afirmaţia prefectului Capitalei este specifică actualei guvernări. Forma invocată de prefect nu este publică, deci nu este supusă unei dezbaterii largi şi transparente decât poate cu excepţia forurilor interioare ale PDL-ului.

Propunerea prin care mai întâi organizăm administraţia Bucureştiului după care, printr-o lege separată, organizăm regiunea Bucureşti – Ilfov, este lipsită de orice simţ practic. Este ca şi cum renovezi o cameră şi după, hotărăşti să renovezi tot apartamentul!

Din declaraţia prefectului reiese interesul crescut al PDL pentru alegerea şi împărţirea viitoarelor posturi şi a resurselor financiare, care în cazul Primăriei Municipiului Bucureşti reprezintă circa 35% din PIB-ul României; mai mult decât atât, se urmăreşte chiar eliminarea posibilităţii ca decizia privind destinaţia fondurilor să se facă de către factorii deliberativi aflaţi mai aproape de comunitate.

Practic, în loc să pornim de la principiile descentralizării şi subsidiarităţii, folositoare cetăţeanului, constatăm că PDL-ul, prin reprezentantul guvernului Boc în teritoriu, caută soluţii de centralizare a deciziei, astfel încât banii publici să fie direcţionaţi “bine”.

Nevoia de normalitate!

“Centrul vechi fără muzică si grătare, fără scaune de plastic, fără rufe sau aparate de aer condiţionat la geamurile clădirilor” aceasta este dorinţa primarului Sorin Oprescu privind modul în care va arăta zona istorică din centrul municipiului Bucureşti.

Această ştire, cuprinsă în toate programele radio şi tv, în toate paginile ziarelor ne arată cât de departe suntem de ceea ce ne dorim. O declaraţie de intenţie a primarului general privind aducerea la normalitate, similar oraşelor din vestul Europei, a stârnit interesul şi simpaţia bucureştenilor. Reacţiile ne arată cât de mult îşi doresc cetăţenii Bucureştiului să scăpăm de “mediul toxic” în care ne ducem viaţa de zi cu zi.

Cu 4 străzi amenajate în 7 ani şi cu multe promisiuni ratate, edilii Bucureştiului vin în faţa noastră an de an cu promisiuni, ne-realizările fiind însă demne de cartea recordurilor.

Meşterii Manole de Bucureşti

Lucrările publice din sectorul 6, Bucureşti, România, se desfăşoară într-un mod demn de una dintre cele mai cunoscute legende. Astfel, similar operei meşterului Manole, la mai bine de un an de la amenajarea unuia din cele mai frumose spaţii verzi, care includea şi un loc de joacă de cartier, acest părculeţ a fost demolat. Este vorba despre parcul aflat între intersecţia Lujerului şi strada Liniei (lângă complexul comercial CORA).

Ce s-a întâmplat? Din comunicatele de presă am aflat că între Primăria Capitalei şi Primăria Sector 6 nu există un plan comun de amenajare a teritoriului. Urmarea: primarul Poteraş a amenajat un loc de odihnă şi unul de joacă în anul 2009, iar în anul 2010 primarul Oprescu a demolat parcul pentru o lucrare de consolidare a Pasajului Lujerului.

Pretenţiile noastre de corelare a lucrărilor de asfaltare şi refacere a reţelelor subterane între cele două instituţii pentru străzile din cartiere par de domeniul SF-ului.

Aşteptăm cu nerăbdare punctele de vedere ale celor cei doi meşteri; îndrăznesc de pe acum să vă dau răspunsul lor: vina nu aparţine primăriilor ci pasajului întrucât are vicii ascunse!!!

Dacă stau bine să mă gândesc, i-am făcut o nedreptate meşterului Manole prin comparaţie.

Ce se întâmplă doctore?

Au trecut două săptămâni de la aprobarea bugetului de stat de către Parlament şi publicarea în Monitorul Oficial. Din acel moment, Primăria Capitalei a cunoscut cotele defalcate din impozitul pe venit, cotele şi sumele defalcate din alte venituri ale bugetului de stat, diverse subvenţii; cu alte cuvinte îşi cunoştea sursele de venituri de la bugetul de stat pe care le are la dispoziţie.

Bugetul este instrumentul cel mai important aflat la îndemâna primarului. Prin buget, primarul Sorin Oprescu ar fi trebuit să arate care sunt cu adevărat priorităţile. Pe mine mă îngrijorează lipsa oricărei discuţii pe tema bugetului Primăriei Capitalei. O dezbatere pe această temă este absolut necesară pentru ca în buget să se regăsească priorităţile cetăţenilor.

Un bun primar ar fi trebuit să aibă de anul trecut deja, studiile de fezabilitate şi de impact pentru proiectele necesare metropolei bucureştene. Este evident însă că domnul doctor are alte preocupări. În lipsă de proiecte, apare în direct pe TV sau pe la diverse sedinţe în care ne demonstrează cât este el de dur cu angajaţii şi cu societăţile care au contracte cu Primăria.

Probabil, domnul doctor are absolută nevoie de acest exerciţiu de imagine, întrucât se pare că nu înţelege chiar tot ce se întâmplă pe la Primăria Municipiului Bucureşti.