Voi vota moţiunea de cenzură!

În data de 13 octombrie 2009 s-a produs o premieră în politica românescă: guvernul Boc II a fost demis prin moţiune de cenzură. În acel moment, 258 de parlamentari au votat pentru demiterea celui mai incompetent guvern din istoria României.

La doar opt luni după acel moment, guvernul Boc se află din nou în situaţia de a fi supus testului de încredere de către Parlament prin moţiunea de cenzură depusă de PSD şi sprijinită de PNL.

Săptămâna viitoare votul va demostra care parte a clasei politice este de acord sau nu cu acţiunile criminale ale guvernului la adresa pensionarilor şi a bugetarilor. Vorbesc aici, în special, despre acei bugetari şi pensionari care nu fac parte din categoria de lux, cu alte cuvinte, despre majoritatea covârşitoare.

Scriu aceste rânduri pentru a vă transmite clar ca eu voi vota moţiunea, voi vota împotriva acţiunilor criminale şi iresponsabile ale guvernului Boc.

Nu susţin programul politic al PSD sau măsurile economice propuse de către aceştia pentru ieşirea din criză, însă voi da votul de care dispun pentru demiterea cabinetului Boc.

Sacrificarea dramatică a categoriilor sociale vizate direct prin măsurile de austeritate, incapacitatea de a contura un program investiţional şi economic viabil, nesimţirea cu care se toacă bani publici pe salariile foştilor lipitori de afişe ai PDL ajunşi consilieri în aparatele ministerelor, obrăznicia şi impertinenţa cu care se dirijează preferenţial prin licitaţii banii publici, dar mai ales MINCIUNA venită zilnic dinspre Guvern, Preşedinţie sau PDL, toate acestea sunt motive pentru care voi vota moţiunea de cenzură.

În cartierul Militari trăiesc peste 20.000 de pensionari. Ce vor face aceşti oameni la iarnă, când, cu pensia redusă, va trebui să achite o factură de întreţinere dublă?

Amendamentele PNL-ului aduse legilor pe care guvernul şi-a asumat ieri răspunderea au fost respinse în totalitate.

Ele vizau: anularea impozitului minim, reducerea TVA pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, eliminarea impozitului pe venit şi a cotelor de contribuţii sociale pentru întreaga perioadă a anului 2010, pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste trei luni în somaj, reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează la maxim 8 etc.

Şi în acest caz guvernul a mimat dialogul, a mimat faptul că ascultă şi de propunerile de redresare economică venite de la alte formaţiuni politice decât cele din arcul guvernamental.

Masuri pe fuga ale unui guvern disperat

Vizita reprezentantilor FMI si concluziile prezentate de catre acestia au pus guvernul Boc in fata adevarului dur, anticipat inca de acum cateva luni de catre reprezentantii patronatelor: masurile de crestere a fiscalitatii au dus, de fapt, la scaderea veniturilor la bugetul de stat, in special prin celebrul impozit forfetar.

In aceste conditii, fara masuri de incurajare a mediului economic privat, singura solutie vazuta de guvernul Boc este de scadere a cheltuielilor cu salariile si cu cheltuielile materiale. Chiar si in cazul reducerilor de personal, lucrurile nu sunt ceea ce par: guvernul va reduce doar aparent numarul angajatilor din administratie, cifrele anuntate de catre ministere pana in acest moment facand referire in principal la desfiintarea unor posturi vacante, deci neocupate si neplatite. Unde este reducerea de cheltuieli ? Doar pe hartia guvernului, intr-un alt gest de sfidare.

O alta modalitate aleasa de guvernanti pentru atingerea obiectivului de reducere a cheltuielilor bugetare este de a obliga personalul din sectorul public sa isi ia 10 zile de concediu fara plata in ultima parte a anului. Masura va avea cu siguranta efect doar pe termen scurt, urmand ca in anul 2010 sa fie facute concedieri in masa. Economiile realizate astfel sunt anulate insa prin cresterea cu 2% a punctului de pensie. In spatele acestei masuri exista o realitate si mai dura: in cele 10 zile de concediu fara plata, nici angajatorul si nici angajatul nu isi mai platesc contributiile la asigurarile sociale, pe termen lung insemnand o si mai mare presiune pe bugetul de stat.

Argumentele in favoarea contestarii masurii amintite sunt multiple. O sa dau doar exemplul primariilor: exista primarii de sector din Bucuresti care, cu 250 de angajati, deservesc acelasi numar de locuitori ca multe primarii mai mici din tara dar care au 450 de angajati. Crede cineva ca este corect sa trimiti in concediu fara plata un numar egal de angajati din fiecare primarie ? Oricum aceasta decizie a guvernului incalca principiul autonomiei locale.

Un alt aspect interesant ce ramane de urmarit este ce vor face copiii in zilele in care profesorii vor fi in concediu fara plata sau bolnavii in zilele in care doctorii vor fi in concediu fara plata.

Este evident ca aceasta masura este una luata pe fuga de guvernul Boc pentru a primi banii de la FMI si pentru a acoperi nevoia de finantare extrem de mare din aceasta perioada.

Eu unul cred ca preocuparea guvernantilor trebuie orientata spre cresterea veniturilor la bugetul de stat in primul rand prin masuri de relaxare fiscala si cresterea gradului de colectare.

O veste rea : criza nu este doar economica. O veste buna : vine luna lui MARTISOR.

Perioada prin care trecem este cu siguranta una nefasta. Eu cred ca pentru a putea depasi acest moment cu toti avem nevoie de realizari pe toate planurile : economic , social, politic. De ceva vreme incerc sa gasesc aspecte pozitive care sa imi ofere speranta ca lucrurile merg spre mai bine.
Realitatea nu tine insa cu noi.
Pe plan economic, lipsa de reactie a guvernului face ca, de la inceputul anului, sa resimtim din plin efectele crizei financiare mondiale. Poate ca un plan de masuri cu impact asupra mediului ecomonic ar fi atenuat din efectele negative create de criza.
Din punctul meu de vedere, impovararea fiscala a IMM-urilor, lipsa prioritatilor bugetare viabile (cum ar fi dezvoltarea infrastructurii) si brambureala in repartizarea bugetului vor avea efecte distrugatoare asupra omului de rand si asupra sectorului cel mai dinamic al economiei, adica IMM-urile.
Pe plan social este clar ca nu putem vorbi de un sistem de valori, societatea mergand intr-o directie pe care nimeni nu o controleaza. Avem de a face cu ceea ce sociologii numesc societate anomica, adica acel tip de societate in care indivizii sunt izolati si nu impartasesc un set de valori unitar. Pe romaneste, fiecare e cu treaba lui si nu prea il intereseaza de restul. Apartenenta la comunitate este un sentiment prezent doar prin carti. Dezgustul omului de rand fata de clasa politica se traduce in lipsa de respect fata de legile tarii, fata de politistul care vrea sa faca ordine, fata de ziua votului si putem continua.
Pe plan politic, desfasurarea sedintelor parlamentului pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2009 a aratat ca in urmatorii ani, majoritatea de 75 % a coalitiei PDL-PSD nu are de gand sa tina cont de nimic, nici macar de lege.
Si totusi, in aceste zile, traiesc un moment al bucuriei. In prima decada a lunii martie sarbatorim Martisorul, sarbatoare dedicata inceperii primaverii, prospetimii, femeii si victoriei binelui asupra raului .

Este ocazia de a oferi flori si mici cadouri persoanelor dragi de sex feminin. Este ocazia de a arata cu toti ca suntem mai buni, mai preocupati de soarta celor aflati alaturi de noi.