Se afișează postările cu eticheta lifturi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lifturi. Afișați toate postările

vineri, 10 octombrie 2008

Primaria Municipiului Bucuresti isi bate joc de cetateni!

Ieri am fost pe teren sa vorbesc cu oamenii din zona bulevardelor Virtutii si Uverturii. Subiectele abordate au fost cele de zi cu zi: lipsa spatiilor verzi, a parcurilor pentru copii, multimea cainilor fara stapan, terenuri revendicate care iau din spatiul destinat copiilor.

La un loc de joaca observ o doamna foarte incantata de baietelul care facea ,cu greu, primii pasi . Intru in vorba cu dansa si imi spune ca in curand va putea urca si scari (baietelul, bineinteles). Aflu ca baietelul are aproape 2 ani. Doamna imi arata spre rucsacul in care avea imbracamintea si jucariile copilului si , enervata, ma intreaba : « Stiti cum este sa urci zi de zi pana la etajul 8 cu copilul in brate si cu bagajele in spate ? » . Normal, ii raspund ca nu, si incerc sa aflu de ce nu folosesc liftul.

Ma asteptam sa aflu ca vina apartine vecinilor care nu au platit intretinerea etc. Dar surpriza : doamna locuieste intr-un bloc de 8 etaje construit de Primaria Municipiului Bucuresti care nu are lift. De fapt are, dar PMB nu a platit catre constructor facturile aferente si, practic, locatarii nu au beneficiat niciodata de lift desi, dupa ce asociatia a actionat in instanta PMB , facturile trebuiau sa fie platite.

Din cauza faptului ca judecatoria a « omis« sa dea un termen de plata a facturilor si PMB intarzie din acest motiv, aproape 30 de familii urca si coboara scari.

Inchei discutia despre celebrul bloc R4A de pe strada Calea Apeductului nr.1 prin a promite ca voi reveni si cu un punct de vedere al noului primar general. Pentru ca ceea ce se intampla este inadmisibil!

Ganditi-va la o femeie de 65 de ani care isi ia nepotelul de la scoala, face si cumparaturi si urca pana la etajul 8 cu rucsacul cu cumparaturi in spate, nepotelul in brate si geanta pe umar! Si este o imagine cat se poate de reala care mi-a fost zugravita de doamna ce mi-a sesizat problema.
Dupa aceasta discutie am plecat spre casa, convins o data in plus ca este nevoie de un om apropiat cetatenilor pentru a le rezolva problemele.