boc cel mic sau Băsescu cel Mare?

A trebuit să vină Fondul Monetar Internaţional pentru ca guvernul Boc să afle că proiectul de buget adoptat de către democrat-liberali, trădători şi maghiari nu are legătură cu ceea ce se întâmplă în realitatea economică. La sosirea delegaţiei FMI, Boc şi ai lui se lăudau în faţa camerelor de luat vederi cu realizarea planului propus pentru trimestrul I al anului 2010.

Astăzi, la o săptămână de la începutul analizei datelor economico-financiare efectuată de echipa FMI, Boc şi ai lui ne spun că de fapt situaţia este dezastruoasă şi trebuie neapărat să reducem veniturile salariaţilor de la stat, pensiile şi ajutoarele de somaj.

Este evident că guvernul Boc este incapabil să facă o analiză reală a datelor furnizate de către Ministerul de Finanţe. Nici în aceste momente, Boc şi ai lui nu înteleg că reducerea drastică a veniturilor categoriilor sociale anterior menţionate, va duce la scăderea consumului şi implicit la reducerea anumitor categorii de venituri ale bugetului (TVA). Practic, măsura susţinută va asigura un echilibru bugetar până în toamnă când vom constata că veniturile au scăzut mai mult decât era estimat.

Măsura adoptată este una strict antideficit, criza economică continuând să reducă nivelul veniturilor la buget în lipsa unor măsuri reale de incurajare în special a mediului privat: reducerea fiscalităţii şi indirect a economiei la negru, încurajarea creditării pentru mediul privat, direcţionarea fondurilor către investiţii majore în infrastructură şi nu către cheltuieli materiale direcţionate preferenţial către clienţii politici.

Apropo, am greşit cand am vorbit de guvernul Boc; mult mai corect ar fi sa vorbim despre guvernul Băsescu, ca principal artizan al noului model economic de falimentare şi genocid.

Un pas inainte, doi inapoi.

La cererea Presedintelui Romaniei, Biroul Permanent reunit al celor doua camere ale Parlamentului a programat pentru luni, 9 martie, prezentarea mesajului acestuia. Asa cum era de asteptat, interesul senatorilor si al deputatilor a fost maxim, in asteptarea vestilor legate de acordul cu Fondul Monetar International.

Discursul sustinut de catre domnul Traian Basescu a fost specific unui candidat pentru presedintia Romaniei aflat in campanie electorala . Cu siguranta acest mesaj ar fi fost mai potrivit din partea primului ministru, dar stim cu totii ca avem un presedinte care incearca sa faca si treaba premierului.
Mesajul a cuprins temele favorite ale presedintelui : greaua mostenire a guvernarii anterioare, necesitatea redimensionarii aparatului de stat, necesitatea inghetarii salariilor etc. La capitolul « diverse » a fost mentionata si posibilitatea ca Romania sa solicite un imprumut extern, in conditiile incheierii unui acord cu FMI. Îngheţarea salariilor şi a pensiilor, reducerea cheltuielilor bugetare şi creşterea TVA-ului sunt cateva din condiţiile pe care FMI le-a impus Ungariei, Letoniei, Islandei şi Ucrainei pentru acordarea unor imprumuturi similare. Din discurs a reiesit pozitia favorabila a Presedintelui pentru incheierea acestui acord care cu siguranta va duce la inghetarea salariilor, la cresterea impozitelor si taxelor, intr-un cuvant la scaderea nivelului de trai. Toate acestea au fost mentionate in conditiile in care, cu mai putin de doua luni in urma, presedintele se declara impotriva acordului.

Un lucru este sigur : presedintele doreste aceasta finantare care POATE ne va ajuta sa trecem peste criza, dar cu siguranta ne va arunca cu cativa ani inapoi. Un moment emblematic cu privire la modul in care PDL-ul intelege sa isi respecte promisiunile electorale a fost la sfarsit, cand reprezentantii acestui partid l-au apludat pe domnul Traian Basescu in timp ce acesta spunea ca populatia va intelege ca promisiunile electorale nu pot fi respectate.

Domnule Basescu, nu dumneavoastra ati promulgat legea de marire a salariilor profesorilor ? Stimati colegi de la PDL, in campania electorala, nu stiati ca Romania urmeaza sa fie afectata de criza mondiala ? De ce ati ignorat avertizarile guvernului Tariceanu in privinta pericolelor pe care le presupune o politica salariala hazardata pentru bugetari ? De ce in toamna anului 2008 ati afirmat ca exista resurse pentru cresteri salariale si acum spuneti ca nu mai exista ?
Inainte de a-mi da raspunsul la aceste intrebari, va rog sa tineti cont ca tara si cetatenii Romaniei nu sunt de vanzare.